Din 1921
Povestea
noastră
De la prima echipă a Școlii Politehnice, la club-simbol al fotbalului bănățean.
Fondare
Ani de istorie
Promovări
Cupe ale României
Studenții de la Politehnica Timișoara fiind hotărâți a îngriji și de educația lor fizică, vor înființa în curând clubul lor sportiv după modelul colegilor lor din București.Revista „Stadion", 3 aprilie 1921
Cronologie
Jaloanele călătoriei
1920 — 1947
Monarhie
12 momenteGeneza clubului: decretul regal, fondarea Societății Sportive și primii pași în fotbalul interbelic.
Decretul regal nr. 4822
La 11 noiembrie, prin decretul nr. 4822, regele Ferdinand I al României aprobă înfiinţarea primei instituţii de învăţământ superior din Timişoara, Şcoala Politehnică. Primul rector, Traian Lalescu, un mare iubitor de sport, a iniţiat şi înfiinţarea unei grupări sportive a Şcolii Politehnice.
Constituirea Societății Sportive
La 3 aprilie, revista „Stadion", editată de filiala bănăţeană a FSSR, scria: „Studenţii de la Politehnica Timişoara fiind hotărâţi a îngriji şi de educaţia lor fizică, vor înfiinţa în curând clubul lor sportiv după modelul colegilor lor din Bucureşti". La 4 decembrie are loc constituirea statutară a Societății Sportive Politehnica Timişoara. Club polisportiv, avea și secţie de fotbal. Pe scurt, „Poli", care va deveni, în deceniile următoare, mai mult decât un simbol pentru societatea şi fotbalul din vestul țării. Culorile alese erau alb-negru, specific studenţeşti. Prima conducere a clubului a fost alcătuită din Victor Vlad (preşedinte) şi Ioan Zăgănescu (vicepreşedinte).
Primul teren, primul meci
La 23 martie, primul președinte al Societății Sportive, inginerul Victor Vlad, i-a trimis o cerere directorului Şcolii Politehnice, Victor Vâlcovici, prin care se solicită cedarea unui teren unde să fie amenajată o bază sportivă. Primul rezultat cunoscut îl notăm abia în octombrie 1922: 1-10 într-un amical cu puternica CAT.
Debut în Categoria I
În ediția 1924/25, Poli participă, în premieră, în categoria I a Campionatului Districtual Timișoara, categorie care califica echipă pentru faza finală a Campionatului Național (nu exista încă un campionat național în sistem divizionar).
O fuziune ratată
Se vehicula o fuziune între cele două cluburi „românești" existente în Timișoara, Poli și Banatul. Precum scria, în 21 martie 1926, publicația „Nădejdea", care apărea la Timișoara, „societatea va trebui să ia un caracter pur românesc și nu numai studențesc", prin „societate" făcându-se referire la noul club. Până la urmă, fuziunea nu s-a produs atunci.
Arena Politehnica
Încă din 22 aprilie 1928 s-a amenajat, prin munca voluntară a studenților, terenul de fotbal din curtea Facultății de Mecanică, arenă numită pe atunci Politehnica. Acesta va fi, pentru mult timp, terenul propriu.
Primul „tricolor"
Primul jucător legitimat la Poli care a evoluat pentru „tricolori" a fost Iulian Pop, în amicalul Bulgaria – România 2-3.
Fuziunea cu Banatul
Se va produce fuziunea dintre Poli și Banatul, când Poli trecea printr-o perioadă financiară extrem de grea. Atunci, de fapt, Banatul a „absorbit" pe Poli, gruparea studențească reînființându-se însă în 1933.
Debut în Divizia C
Prima participare a Politehnicii în sistemul național divizionar a fost în ediția 1936/37, prima din istorie a Diviziei C.
Debut în Divizia B
Prima participare a Politehnicii în Divizia B a fost în ediția 1940/41, ultima oficială înainte de război.
Cupa Eroilor
În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, competițiile oficiale nu se mai dispută. Politehnica participă la ediția 1943/44 a Cupei Eroilor, ediție neoficială a Diviziei B. Echipa era pe locul 2 în seria I în momentul întreruperii definitive a campionatului, din cauza conflagrației. La inițiativa prof. Gheorghe Cristodorescu, lotul fusese întărit cu jucători precum A. Boroș, Corbuș, Andreescu, Andrei Rădulescu, Ion Vasile, R. Marcu. Antrenor era celebrul fost internațional ripensist Rudolf Bürger, care jucase la Mondialele din 1930 (primul din istorie) și 1938.
În Campionatul Orășenesc
În 1945 se reiau competițiile oficiale. Poli participă în Campionatul Orășenesc al Timișoarei, categoria I, și termină pe locul 1, la egalitate de puncte cu CFR, clasată pe 2. Studenții ar fi avut, astfel, dreptul de a evolua în prima ediție de după război a Diviziei A. Însă federația a decis ca pentru acest loc să se dispute un baraj între Poli și CFR. Barajul a fost câștigat de CFR, în vara anului 1946, astfel că Poli a continuat în Divizia B. Un nou baraj ratat a fost în anul următor, când echipa a fost învinsă, surprinzător, de Textila Buhuși (0-1).
Continuă cu altă eră
Capitolul următor
Povestea continuă
Un secol de promovări, înfrângeri, nopți europene și reînceputuri. Fiecare generație de jucători și de suporteri a adăugat un capitol — povestea continuă să fie scrisă.
Susține Poli
